Gura satului

I. Cartea cu 44.508 de vorbe

Iuliu A. Zanne s-a născut în 1855 la Brusa, în familia unui revoluționar pașoptist aflat în exil, a studiat la Paris — liceul Louis-le-Grand, apoi Școala Centrală de Arte și Meserii — și s-a întors inginer, în 1880, la căile ferate, la primăria Capitalei, la poduri și șosele. În paralel cu podurile, a zidit altceva: Proverbele Românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia, zece volume la Socec, între 1895 și 1912 — cel mai mare tezaur paremiologic național.

Temelia o pusese altcineva: manuscrisele lui Iordache Golescu, citate în carte de mii de ori („Iord. Golescu, Mss.”), alături de Anton Pann, de zicerile lui Hințescu, de dicționarul lui Laurian și Maxim. Zanne a adăugat peste ele o rețea întreagă de culegători — învățători, profesori, magistrați, preoți, elevi — care i-au trimis vorbe din satele lor, cu numele satului și al județului alături.

Cartea n-are teorie, dar are ordine: 22 de capitole, de la cap. I la cap. XXII, și în ele secțiuni „Pentru…” — pentru om și omenire, pentru vite și dobitoace (cea mai bogată, cu peste 400 de intrări), pentru muiere, pentru meserii, pentru noroc. Numerotarea propriei serii merge de la 1 la 18.939; din ea am regăsit 17.490 de intrări, adică 92,4%. Restul de 1.449 de numere sunt pagini pe care scanul nu le mai are — în volumul III, de pildă, după intrarea 7.838 urmează un caiet rătăcit din volumul V, iar intrările 7.839–7.847 lipsesc fizic.

II. Trei feluri de vorbe

Nu tot ce-a tipărit Zanne e proverb. Corpusul are trei feluri de intrări. Seria numerotată — 17.490 la număr — e vorba culeasă din gură omenească, cu sursa alături. Suplimentele — 4.330, în volumele IX și X, numerotate 6.648–11.145 — se suprapun parțial peste seria principală; de ce, n-a lămurit nimeni, și le-am păstrat ca tipărite. Iar maximele — 22.688, capitolele XVIII–XXII din volumele VII–IX — sunt învățături morale nenumerotate, multe culese din Golescu, multe cu paralele franceze, latine și germane.

Rușinea, cinstea fetei. — Zanne VIII (maximă)

Din serie, 172 de vorbe își au povestea alături, la secțiunea „Povestea vorbii”: de unde vine zicerea, în ce întâmplare s-a născut. Una vine „din povestea lui Păcală”:

M'am băgat la popa slugă; eu stăpân şi el slugă. — Zanne IV, nr. 10713 · Maior Budișteanu, Ilfov. Pentru o slugă prostă şi leneşă.

La capătul celălalt al scării stau 23 de vorbe dintr-un singur cuvânt. Cenușer. — odinioară copist prost, zice Șăineanu. Opincar. — țăran purtător de opinci, zice Jipescu. Alături: Papugii. Caracudă. Haimana. Puzderie. Spînzurat. Stafetă. Iar cea mai lungă „intrare” din corpus — 1.759 de semne — nu e o vorbă deloc: e o bucată de cuprins rătăcită între maxime, cu pagini și intervale. Am ținut deoparte 15 astfel de fragmente; despre ele, la metodă.

III. Ce cântărește vorba

Intrările au primit automat o etichetă de concept — avere, cinste, lene, moarte, familie, destin și celelalte — după cuvintele lor. Etichetarea e mașinală și nesupervizată, deci se citește ca o ipoteză, nu ca un verdict; validarea omenească e în curs. Iată harta brută:

Cântăresc mai greu înțelepciunea vorbirii (7.574), natura și timpul (6.929) și averea (6.894), apoi hrana (5.875) și moartea (5.277). Munca și meșteșugul abia se văd — 806 intrări — deși țăranul despre care vorbește cartea muncea din zori: vorba îl prinde mai des la masă, la târg și la judecată decât la plug. Iar 9.550 de intrări (puțin peste o cincime) n-au primit etichetă: automatul n-a știut unde să le pună, și e bine că n-a ghicit. Pe de altă parte, 13.454 de vorbe (trei din zece) au primit două sau mai multe — vorba nu stă într-un singur sertar.

Omul cinstesce haina, nu haina pe om. — Zanne III, nr. 7161 (cinste)

IV. Gura, mâna, casa

Am numărat cuvintele din seria numerotată, fără maxime, fără nume de culegători și fără sate. Conduce detașat gura — 534 de apariții: vorba e, înainte de toate, despre vorbă. Urmează mâna (350) și casa (341), apoi inima, mintea și limba. Trupul e măsura tuturor lucrurilor: capul, ochii, tata.

Inima si limba sunt de o palma una de alta. — Zanne II, nr. 3585

Al patrulea cuvânt al listei e Dumnezeu — 331 de apariții, cu toate scrierile de epocă aduse la ortografia de azi (Dumnedeu, Dumnedei, Dumnegeu…). Îl urmează dracul (291, inclusiv forma scurtă) și popa (155). Despre treimea aceasta, mai jos.

V. Muierea și bărbatul

Femeia — femeie, muiere, nevastă, babă — apare în 1.818 intrări. Bărbatul, în 474. De aproape patru ori mai des ea decât el. Pagina-soră a acesteia, despre credințele lui Gorovei din 1915, găsea același dezechilibru, și mai aspru: 5,8 la 1. Lumea satului se povestește la feminin și se judecă tot la feminin.

Barbat bun si usturoiu dulce nu să pote. — Zanne II, nr. 2746 · Pann, Gaster, Marinescu (Argeș). „Acest proverb ne dă părerea femeilor despre bărbaţi.”

Explicația — păstrată în carte — spune limpede a cui e vorba: părerea femeilor despre bărbați, adunată de bărbați. Iar judecata cade greu:

Pân' a nu muri bărbatul,
Ea a dat mâna cu altul. — Zanne IV, nr. 9675 · Pann, Alexandrescu (Putna). Pentru femeile cele desfrînate.

Cine caută nevestă fără cusur, ne-însurat remâne. — Zanne IV, nr. 10438 · Pann, Hințescu, Gaster (Dorohoi, Suceava, Argeș)

Copiii — copil, prunc — apar în 335 de intrări. Puțini, față de câtă grijă le purta satul; vorba îi pomenește mai mult ca pildă decât ca subiect.

VI. Dumnezeu, dracul și popa

Dumnezeu apare în 530 de intrări, dracul în 490, iar slujitorii altarului — popă, preot, paroh și dascăl — în 482. Stăpânul cerului, Necuratul și oamenii bisericii țin pasul unul cu altul, aproape la egalitate. Satul își negociază mântuirea cu toate trei personajele deodată, fără ierarhie.

Ce a legat Dumnezeu, omul să nu deslege. — Zanne VI, nr. 15177 · Grofșoreanu (Arad), Alexandrescu (Putna). Să dice mai ales despre căsătorii.

Vorba de mai sus a fost auzită și la Galați, în comitatul Aradului, și la Putna: aceeași lege, două capete de țară. Iar mila se măsoară omenește:

Unde omul bun a pus mâna, a pus şi Dumnezeu mila. — Zanne VII, nr. 17073 (Suceava)

VII. Averea și sărăcia

Averea e al doilea concept al corpusului — 6.639 de intrări — iar banul și sărăcia își țin companie în 1.813. Judecata e aspră și cu bogatul, și cu săracul, dar mai ales cu cel dintâi:

Trei lucruri sunt urite şi lui Dumnezeu: bogatul ne-milostiv, calicul fudul şi curvarul bătrân. — Zanne VI, nr. 15223 (Roman, Tutova)

Mai curind capeţi de la săraco groşiţă, de cât de la un bogat un creţar. — Zanne X, nr. 10562 (supliment)

Lenea e sora sărăciei — o spune vorba însăși, de două ori, în versuri:

Lenevia e soră bună cu sărăcia; când te apucă una, te ţine, în tot-de-una, şi cea-laltă. — Zanne VII, nr. 17623

Mamă, di să vie nenea
Ca să-mi mai scuture lenea. — Zanne VII, nr. 17593

VIII. De unde s-a cules

Vorbele vin din 38 de zone. Conduce Tutova, cu 1.083 de intrări, urmată de Suceava (781), Vâlcea (773), Covurlui (718) și Putna (690). Județele sunt cele de dinainte de războaie — Tutova, Covurlui, Fălciu, Romanați, Vlașca, Muscel, Dorohoi — iar harta trece și granițele: Aradul și Bihorul (pe atunci în Ungaria), Sibiul și Făgărașul, aromânii din Macedonia, ba chiar și Epirul.

În spatele numerelor stă o rețea de oameni: învățători (Poboran în Olt, Teodorescu la Lipova, Bălășel în Vâlcea, Sala în Bihor, Enescu la Zamostea), profesori (Bănescu la Roman, Grofșoreanu la Galați), magistrați (Alexandrescu la Putna), preoți (Corcea la Costeiu), elevi și studenți — și, peste toți, moștenirea tipărită: Pann, Ispirescu, manuscrisele lui Golescu, Hințescu, Laurian și Maxim, Șăineanu, Jipescu, Gaster. Aceeași vorbă leagă capetele țării:

Binele pe om îl scapă,
Cu vreme, de foc şi apă. — Zanne VII, nr. 17018 · Pann, Hințescu; Bihor și Covurlui

Fie pâinea (pânea) cât de rea,
Tot mai bună în ţera mea. — Zanne VI, nr. 14164 (Vâlcea; Ispirescu, Laurian & Maxim — cu paralele engleze, latine, franceze și germane)

La Dumnezeu şi la Ţera Românescă totul este cu putinţă. — Zanne VI, nr. 14187 (Putna)

IX. Calendarul

Paștele apare în 268 de intrări, Crăciunul în 28 — de aproape zece ori mai rar. Diferența n-o fac colindele, ci maximele: învățăturile biblice din volumele VIII–IX pomenesc Patimile și Învierea, nu Nașterea. Dintre sfinți conduc Ilie (44) și Andrei (38); dintre zile, sâmbăta (32); dintre nopți — 75, inclusiv forma veche nóptea.

Cum va i în qiua de Flori: va fi şi în qiua de Pascu. — Zanne I, nr. 126 · „Șezătórea”, Bănescu (Roman)

Colacii — de pomană, de comândare — țin de moarte și de drac în același timp:

Diua manâncă colaci. Nâptea umbla dupa drac. — Zanne I, nr. 98 · Hințescu, Ispirescu. Se dice despre cei smeriți şi fățarnici.

Fată mare 'n comândare,
Nici colaci, nici lumînare. — Zanne VI, nr. 14739

Inchide uşa,
Că mâre mătușa. — Zanne III, nr. 8003 · Budișteanu (Ilfov). Când unul lasă uşa deschisă şi e frig afară.

X. Pânza de 44.493 de puncte

Fiecare vorbă căutabilă e un punct: pe orizontală, locul ei în cele zece volume; pe verticală, lungimea. Treceți cu mouse-ul peste pânză ca să citiți vorbe la întâmplare.

Intrări pe volum (anul volumului între paranteze). Volumul VIII — maximele — e muntele din mijloc.

XI. Corpusul: toate vorbele, căutabile

Mai jos sunt toate cele 44.493 de intrări căutabile — serie, suplimente și maxime — plus glosarul român, aromân și istro-român – francez. Căutarea nu ține seama de diacritice: mana găsește și mâna.

XII. Cum a fost numărat

Textele vin din scanările celor zece volume de pe Internet Archive, trecute prin OCR și printr-un parser care a despărțit textul canonic de variante, explicații, trimiteri și surse, intrări numerotate de maxime și glosare de corpul textului. Din seria 1–18.939 am regăsit 17.490 de numere (92,4%); cele 1.449 lipsă sunt cifre ilizibile sau pagini pierdute din scan — inclusiv un caiet întreg rătăcit între volumele III și V.

Pentru pagina de față, textele au fost ușor îndreptate, numai pentru afișare: 2.293 de cozi de citare au fost despărțite de text, 4.177 de cuvinte rupte la capăt de rând au fost reunite. Chiar și așa, o treime din intrări (34,5%) mai poartă urme vizibile de OCR — cifre, litere rătăcite, fragmente de explicații. Transcrierea este fidelă OCR-ului, nu o confruntare literă cu literă cu pagina tipărită.

Din căutare am scos 15 fragmente de cuprins ajunse din greșeală printre maximele volumului VIII (capete de tabel cu pagini și intervale); lista lor e în datele paginii. Citatele din eseul de mai sus au fost verificate individual. Clasificarea pe concepte e automată și nesupervizată — puțin peste o cincime din intrări n-au primit etichetă tocmai ca să nu ghicească mașina — iar validarea omenească e în curs. Lipsește, din scanul volumului X, glosarul general promis de Zanne.

Surse

• Volumele I–X, scanări Internet Archive: I (1895) · II (1897) · III (1899) · IV (1900) · V (1900) · VI (1901) · VII (1901) · VIII (1900) · IX (1901) · X (1912)
• Corpusul structurat (44.508 intrări + 14.104 glosar), cu raport de acoperire și pachet de validare: proiectul local Zanne_Corpus_Parimiologic.
• Datele paginii: stats.js · corpus.js (44.493 intrări) · glosar.js.
• Pagini-surori: Ce nu se face · De ce mor românii.